Recentul abilist Slur a lui Beyoncé este o idiosincrazie lingvistică sau ceva mai sinistru?

În ultimele zile, rețelele de socializare au fost aprins prin utilizarea de către Beyoncé a cuvântului „spaz” în melodia „Heated” – un titlu scris împreună cu rapperul canadian Drake și care face parte din cel mai recent album al artistului câștigător de mai multe premii. Renaștere care a fost apreciată de critici pe 29 iulie.

Piesa a fost lansată cu versurile „Spazzin’ on that ass, spazz on that ass”.

În mod șocant, este al doilea titlu în doar câteva săptămâni care se confruntă cu critici pentru utilizarea cuvântului, care este un argo derivat din cuvântul spastic sau spasticitate care își are originea în terminologia medicală pentru a descrie afecțiuni în care mușchii corpului nu pot. să fie controlat conducând la mișcări necoordonate.

De-a lungul deceniilor, termenii asociați au intrat în cultura populară ca peiorativ pentru a descrie pe cineva lipsit de competență fizică și sunt deosebit de dăunătoare pentru cei care trăiesc cu paralizie cerebrală - o afecțiune neurologică în care spasticitatea este o trăsătură proeminentă.

În iunie, vedeta pop feminină Lizzo a fost sub foc pentru că ai folosit versurile: „Ține-mi geanta, bi**h, ține-mi geanta/ Vezi acest rahat? I'm a spaz” în piesa „Grrrls” de pe albumul ei Special.

În urma unui strigăt din partea comunității persoanelor cu dizabilități, susținută de organizații caritabile și de grupuri de advocacy și condusă de activista pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din Sydney, Hannah Diney, care suferă de paralizie cerebrală, Lizzo a eliminat cuvântul din cântec.

Beyoncé a făcut acum același lucru pentru toate versiunile digitale ale Heated, cu versurile schimbate în „Blastin’ on that ass, blast on that ass”.

Anunțând modificarea, Echipa lui Beyoncé a spus pur și simplu, „Cuvântul, care nu este folosit în mod intenționat într-un mod dăunător, va fi înlocuit.”

Cu toate acestea, scuzele directe au fost remarcate prin absența ei.

O palmă în față

De asemenea, Diviney a fost vârful de lance a campaniei pe rețelele de socializare care a chemat-o pe Beyoncé, afirmând pe Twitter:

"Asa de Beyonce a folosit cuvântul „spaz” în noua ei melodie Heated. Mă simt ca o palmă în față pentru mine, comunitatea cu dizabilități și progresul pe care am încercat să facem cu Lizzo. Cred că voi continua să spun întregii industriei să „facă mai bine” până când insultele abiliste vor dispărea din muzică.”

Din păcate, Diviney a fost mai târziu supusă unei reacții în rețelele sociale din partea trolilor de pe internet pe care ea povestite la începutul acestei săptămâni în timpul unei apariții la Q+A – o emisiune de discuții pe rețeaua ABC din Australia.

Diviney a dezvăluit că i s-au trimis „fotografii sau GIF-uri ale unor persoane în scaune cu rotile împinse și împinse de pe stânci”.

Ea a spus, de asemenea, despre afecțiunea care îi poate lăsa pe cei care suferă să nu-și poată ridica picioarele de pe sol, ținând-o într-un scaun cu rotile sau care se confruntă cu spasme și contracții atât de intense încât se simte ca și cum mușchiul este rupt din os:

„Dacă oamenii ar fi trăit cu spasticitate, nu cred că ar fi folosit-o ca pe o insultă, pentru că doare.”

O diviziune culturală

Deci, având în vedere natura sa neplăcută, asocierea cu boli neurologice grave și leziuni ale măduvei spinării în combinație cu apropierea de episodul Lizzo - ce posibilă scuză ar putea avea Beyoncé pentru a folosi un termen atât de încărcat - în afară de licența artistică acordată megastarurilor pop de la sine si altii.

Un element al cauzei pentru apărare poate consta în variațiile geografice ale modului în care cuvântul „spaz” s-a dezvoltat și a intrat în limbajul comun.

În Statele Unite, în anii 1960, substantivul a evoluat în cultura populară ca o actualizare a ceea ce este denumit și „swat” sau „pătrat” la școală.

Cineva care este „politicos cu profesorii, plănuiește o carieră... și crede în valorile oficiale”, după cum a explicat Benjamin Zimmer într-un eseu asupra etimologiei termenului.

În forma sa verbală, în contextul folosit în piesa Beyoncé, denotă „s-a înnebunit” sau „a înnebuni”, dar se poate referi și la pierderea controlului fizic sau pur și simplu la acționarea ciudată sau necool, de exemplu, la „înnebunirea”.

Peste Atlantic, în Marea Britanie, termenul a luat o traiectorie cu totul diferită după ce a fost prezentat în populara emisiune de televiziune pentru copii de la BBC. Petru albastru înapoi în 1981.

Episodul a vrut să fie o reflecție atentă asupra lui Joey Deacon, un bărbat cu paralizie cerebrală care putea comunica doar prin gesturi și mormăituri.

Din păcate, proiecția s-a dovedit a fi mană din cer pentru umorul infantil, iar cuvinte precum „spaz” și „spazmo” au luat amploare pe terenurile de joacă din școli din toată țara în rândul tinerilor britanici – cu o asociere mult mai directă cu incompetența fizică, intelectuală și socială – devenind impregnat inevitabil de o dimensiune a cruzimii și a agresiunii în curtea școlii.

Această variație geografică poate explica într-un fel de ce Comentariul lui Tiger Woods despre performanța sa la Masters din 2006, acordată într-un interviu CBS, a atras o condamnare larg răspândită în Marea Britanie.

Woods declarase: „Am avut controlul de la tee la verde, cel mai bun joc pe care l-am jucat de ani de zile... Dar de îndată ce am ajuns pe green, am fost un spaz.”

Comentariile legendei golfului nu au primit nici pe departe același tip de recepție în SUA – unde au trecut în mare parte sub radar.

O variație similară a atitudinilor culturale față de limbajul dizabilității poate fi observată în utilizarea cuvântului „retard” pentru a descrie persoanele cu dizabilități de învățare.

Acest lucru a fost descurajat de zeci de ani în Marea Britanie, dar se menține în anumite părți ale Statelor Unite, în ciuda faptului că cele mai bune eforturi ale organizațiilor locale precum Special Olympics care militează pentru ca utilizarea sa să fie întreruptă.

Limbajul și variațiile culturale ar putea ierta supravegherea grosolană a lui Beyoncé? Răspunsul trebuie să fie un „nu”.

Nu este atât de mult problema dacă o insultă abilist a fost intenționată cu speranța că ar putea trece neobservată.

Este foarte puțin probabil, sau cel puțin în întregime speculativ, să considerăm că Beyoncé și anturajul ei artistic stau în jur râd de persoanele cu dizabilități și creează muzică menită să-i umilească.

Cu toate acestea, apropierea de episodul Lizzo este extrem de deconcertant și poartă cu ea doar două explicații pentru ceea ce s-a întâmplat aici – niciuna dintre acestea nu va oferi niciun fel de confort comunității persoanelor cu dizabilități.

Fie, principalul motor a fost publicitatea – cu rănirea resimțită de anumite secțiuni ale comunității persoanelor cu dizabilități văzute ca daune colaterale acceptabile, fie pur și simplu nu au observat pentru că pur și simplu nu le pasă suficient.

Alegeți-vă, dar nu este edificator indiferent de felul în care ați arăta.